sâmbătă, 10 decembrie 2011

Scrisoare catre ROMANIA cu ocazia zilei de 1 DECEMBRIE

   Draga prieten din trecut,

   Ma aflu pe veranda casei in aerul rece al iernii. E 1 Decembrie 2011. Au trecut 93 de ani de la infaptuirea sau mai bine zis de la Unirea de la 1918.
   Draga prietene, daca ai sti cate s-au intamplat in toti acesti ani ai fi uimit . Ai fi interesat sa afli cum totul a evoluat intr-un ritm atat de alert, cum tehnologia a inceput incet, incet sa inlocuiasca oamenii si cum armata tarii care in urma cu 93 de ani lupta pentru Unire, acum lupta pentru apararea altor tari.
   Ar fi timpul, bunul meu prieten, sa-ti fac cunostiinta cu Romania zilelor mele, o Romanie plina de calitati si defecte, probabil putin mai buna decat Romania din 1918.
   Pentru mine Romania reprezinta o floare inca nedeschisa. Desi multi refuza sa creada, Romania noastra este o tara frumoasa, plina de resurse naturale care uneste multe parti de relief. Ce Romanie frumoasa ! Pacat insa ca multi nu stiu sa o aprecieze, sa o iubeasca pentru ceea ce este. Pentru mine, Romania este tara mea de suflet, tara in care m-am nascut, am crescut si am primit o educatie buna. De altfel, Romania semnifica un ansamblu istoric, cultural, cu atatea orase pline de istorie si atatea cladiri care spun fiecare in sine cate o poveste.
   Acum inteleg dragul meu prieten cum acea zi reprezinta pentru tine o zi minunata, plina de glorie. Parca te vad acum 93 de ani cantand imnul unirii, parca te vad cum stai mandru in mijlocul prietenilor, bucurandu-te de victorie. Din nefericire multe s-au schimbat si mai ales starea de spirit de acum multi ani. De ce atunci oamenii aveau speranta, de ce luptau ca sa-si indeplineasca idealurile, de ce atunci oamenii isi aparau tara chiar cu propria viata, iar acum pentru multi Romania constituie doar o sala de asteptare a unui mare aeroport care e gata sa duca romanii pe alte meleaguri? Imi pare rau sa vad cum pentru multi Romania este acum NIMIC.
   Astazi, draga prietene , este la fel ca in fiecare an. Drapelurile tarii atarna pe la balcoane, armata defileaza, insa doar atat. Fericirea, speranta au disparut, a ramas doar o fatada a acelei zile de 1 Decembrie 1918.


                                                                          Cu drag si cu regretul de a nu te fi cunoscut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu